SOV Spune-i si lu’ Blejnar, spune-i si lu’ Basescu…
SG Si la munte e…
SOV Da, ma, peste tot…
SG Ma rog, si pe mine sunt, da’ ma doare-n…primul control l-am refuzat, al doilea l-am amanat.. eu le-am zis “ba, va urez succes..”
SOV Vezi c-o sa vina un control pe Realitatea, un control mixt pentru asta, cum se cheama, pentru concursul ala..
SG ..bine..

Probabil ca cea mai buna masura a disperarii o reprezinta disponibilitatea. Vantu a demonstrat – inca o data, pentru sceptici – ca disponibilitatea lui de a participa la melodrame amotoriceste puse in scena nu cunoaste limite.

De ce? Pentru ca cineva trebuia sa-i spuna si lui Blejnar, sa-i spuna si lui Basescu; iar acel cineva nu putea fi SOV, ci Ghita, acest compromis pe care Vantu l-a facut cu suveranitatea.

SOV, intre timp, putea fi orice: santajistul, favorizatorul infractorului, etc. Pe scurt, orice e nevoie, atat timp cat rolul ii permite sa-si antreneze in particular talentul de ventriloc.